#JURIDICE » Flux JURIDICE » Flux comentarii Flux comentarii JURIDICE » Despre ce este vorba: Răpirea Internațională de Copii. Aspecte teoretice generale ICCJ. Deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea Mihnea Tănase: Ar putea fi o discriminare între creditorul ipotecar și cel chirografar… alternate alternate Cariere ⁞ Dezbateri ⁞ Evenimente ⁞ Profesionişti ⁞ RLW ⁞ Abonamente ⁞ 2.825 online Login ⁞ Register JURIDICE.ro * JURIDICE In Law We Trust Acest spațiu este rezervat pentru Pachetul ULTRA. Click pentru detalii. VLĂSCEANU, ENE & PARTNERS is recruiting lawyers ◼ MUȘAT & PARTNERS recrutează avocat definitiv ◼ ONV LAW is looking for an experienced PR & Marketing ◼ RĂZVAN DINCĂ & ASOCIAŢII recrutează office manager ◼ ZAMFIRESCU RACOŢI VASILE & PARTNERS recrutează avocat definitiv | Litigii ◼ UNIVERSUL JURIDIC recrutează redactor de carte juridică ◼ IJDELEA MIHĂILESCU ATTORNEYS & ADVISORS is looking for a lawyer ◼ IJDELEA MIHĂILESCU ATTORNEYS & ADVISORS is looking for an assistant manager ◼ VLAD, CENUŞE & ASOCIAŢII recrutează avocat definitiv ◼ ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII is looking for a senior lawyer | Litigation ◼ LIVESCU & ASOCIAŢII recrutează legal secretary ◼ ALMAJ, IORDACHE is looking for a mid-level lawyer ◼ GHERGULESCU LAW OFFICE recrutează assistant manager ◼ DLA PIPER DINU is looking for an associate | Litigation ◼ LOSPA LAWYERS is currently looking for an associate | Personal injury litigation ◼ VIOLETA PÂRVAN recrutează consilier juridic | Executare silită ◼ Limba engleză pentru dreptul penal al afacerilor ◼ Cum spălăm produsul infracțiunii de evaziune fiscală ◼ Curs Intensiv Admitere INM și Magistratură ◼ Corelația dintre contrafacere și concurență neloială ◼ Protecția informațiilor sensibile în activitatea avocaților ◼ Cum se bea vinul. Curs practic pentru începători ◼ Unificarea practicii judiciare în materie penală ◼ Aspecte practice privind abuzul de încredere ◼ Protecția datelor cu caracter personal și legea penală ◼ Lobby sau trafic de influență? Baroul București. Reducere suplimentară pentru membership JURIDICE.ro ◼ JURIDICE.ro și Revista Dreptul au creat JURIDICE ACADEMIC ◼ JURIDICE GOLD pentru studenții studioși, gratuit ____________________ Noutăţi Selected Practică Autori Secţiuni PORSCHE Secţiuni » Arii de practică Business ⁞ Achiziţii publice ⁞ Afaceri transfrontaliere ⁞ Asigurări ⁞ Banking ⁞ Concurenţă ⁞ Construcţii ⁞ Corporate ⁞ Comercial ⁞ Cyberlaw ⁞ Energie ⁞ Fiscalitate ⁞ Fuziuni & Achiziţii ⁞ Gambling ⁞ Health & Pharma ⁞ Infrastructură ⁞ Insolvenţă ⁞ Media & publicitate ⁞ Piaţa de capital ⁞ Proprietate intelectuală ⁞ Telecom Protective ⁞ Data protection ⁞ Dreptul familiei ⁞ Dreptul muncii ⁞ Dreptul sportului ⁞ Protecţia consumatorilor ⁞ Protecţia mediului Litigation ⁞ Arbitraj ⁞ Contencios administrativ ⁞ Contravenţii ⁞ Drept penal ⁞ Mediere ⁞ Procedură civilă ⁞ Recuperare creanţe Materii principale: Cyberlaw ⁞ Dreptul Uniunii Europene ⁞ Drept constituţional ⁞ Drept civil ⁞ Procedură civilă ⁞ Drept penal ⁞ Dreptul muncii Drept penal Dezbateri ⁞ Cărţi ⁞ Profesionişti [MARES-2019-770-w.png] JURIDICE.ro CORPORATE Citiri: 10.418 Print Friendly, PDF & Email Despre ce este vorba: Răpirea Internațională de Copii. Aspecte teoretice generale 15.04.2016 | Diana-Iulia OLAC, Tudor BECHEANU 1. Reglementare Sintagma “rapirea internationala de copii (sau de minori)” se refera la o procedura civila judiciara reglementata printr-o Conventie semnata la Haga, in anul 1980, la care Romania a aderat, si care are drept obiectiv intoarcerea unui copil in tara sa de resedinta obisnuita. Pentru orice dosar de acest tip, instanta va avea in vedere si continutul Raportului Vera Perez, un document prin care intentiile redactorilor Conventiei sunt explicate si detaliate. Nu de putine ori, jurisprudenta altor instante nationale care au solutionat cazuri de acest tip va fi avuta in vedere, in special pentru problemele de interpretare si aplicare concreta a unor dispozitii din Conventie. Suplimentar, in statele membre ale UE, instantele vor aplica si prevederi ale Regulamentului (CE) 2201/2003, precum si dispozitii in interpretare ale CJUE. In fine, in Romania, normele de procedura in baza careia un litigiu de acest tip se va solutiona sunt reglementate printr-o lege de punere in aplicare a Conventiei. 2. Conditii Ipoteza standard este urmatoarea: Copilul, cu privire la care ambii parinti exercita autoritatea parinteasca si care are resedinta obisnuita in statul A, este retinut de catre unul dintre parinti in statul B, fara acordul celuilalt parinte. In sensul acestei proceduri, cateva explicatii suplimentare sunt necesare: a) Autoritatea parinteasca (“drept la incredintare” in limbajul Conventiei) se refera exclusiv la dreptul fiecarui parinte (sau, cel putin, la dreptul parintelui care invoca rapirea) de a decide cu privire la stabilirea locuintei minorului. Acest drept poate sa rezulte fie dintr-o hotarare judecatoreasca anterioara, fie din normele de drept ale statului de unde se sustine ca a fost copilul rapit – statul A. In cazul in care din aceste norme ale statului A rezulta acest drept, dar pana la solutionarea dosarului de rapire a intervenit in acel stat o hotarare judecatoreasca prin care parintele pierde posibilitatea de a se pronunta cu privire la locuinta copilului, conditia nu este indeplinita. Similar, conditia nu este indeplinita daca parintele dobandeste acest drept ulterior unei presupuse rapiri. Nu in ultimul rand, in sensul Conventiei, nu doar un parinte poate invoca o situatie de rapire, ci si o alta persoana (sau institutie) care avea dreptul sa decida cu privie la locuinta copilului. b) Autoritatea parinteasca in sensul Conventiei trebuie efectiv exercitata imediat inaintea presupusei rapiri internationale. Aceasta chestiune presupune faptul ca, in concret, parintele reclamant isi exercita acest drept, adica, intr-o forma sau alta, era implicat in viata copilului sau. c) Stabilirea statului de resedinta obisnuita se realizeaza de catre instanta care solutioneaza cererea de rapire. Daca indeplinirea acestei conditii este contestata de parintele presupus rapitor, in sensul ca se sutine ca minorul nu avea resedinta obisnuita in statul A, instanta de judecata urmeaza sa analizeze aceasta chestiune in concret. Pentru ca intelesul notiunii de “resedinta obisnuita” nu are o definitie legala, interpretarea efectiva este lasata la latitudinea instantei care solutioneaza cauza. Totusi, prin mai multe decizii in interpretare ale CJUE s-au stabilit cateva criterii pe care instantele ar trebui sa le aiba in vedere: – Instanta de judecata ar trebui sa aiba in vedere chestiuni de ordin obiectiv, legate de situatia de fapt a copilului: unde locuia in concret, unde era scolarizat, unde era asigurat medical, unde isi crease relatii de atasament cu alte rude, prieteni, etc. – Atunci cand o astfel de analiza obiectiva a situatiei copilului nu este posibila, instanta de judecata ar trebui sa aiba in vedere intentia parintior in ceea ce priveste stabilirea locuintei lor si a copilului intr-un anumit stat; de regula, analiza obiectiva a situatiei copilului nu este posibila atunci cand copilul avea o varsta foarte mica la momentul presupusei rapirii si, ca atare, nu era scolarizat, nu avea un grup de prieteni, nu desfasura activitati, s.a.m.d.; intentia parintilor urmeaza a fi analizata tot printr-o analiza obiectiva, insa, de data aceasta, a propriilor lor situatii – locativa, profesionala, educationala, s.a.m.d. – Atunci cand nu se poate stabili statul de resedinta obisnuita a copilului prin nicio metoda, se va considera ca statul de resedinta este cel in care copilul locuia imediat inaintea presupusei rapiri. Pentru stabilirea resedintei obisnuite, instanta va avea in vedere exclusiv situatia de fapt existenta imediat inaintea presupusei rapiri, nu ceea ce s-a intamplat ulterior. De aceea, de exemplu, este irelevant daca copilul, ulterior presupusei rapiri, a petrecut o perioada mai mare de timp in statul B decat petrecuse anterior in statul A. d) In sensul Conventiei, retinerea unui copil se refera la una dintre urmatoarele situatii: – copilul este deplsat in statul B fara acordul parintelui care acuza rapirea; – copilul este deplasat in statul B cu acordul celuilalt parinte, insa doar pentru o perioada determinata de timp, situatie in care ilegala este neintoarcerea copilului in statul A. De exemplu, aceasta din urma situatie este intalnita in practica in ipoteza in care unul dintre parinti este de acord cu deplasarea copilului, insotit de celalalt parinte, in statul B in scop pur turistic, dar, la finalizarea vacantei, copilul nu este inapoiat in statul A. e) Acordul parintelui reclamant trebuie sa lipseasca atat la momentul presupusei rapiri, cat si la momentul solutionarii cererii. Mai exact, daca acest acord intervine pana la solutionare (parintele “consimte sau achieseaza ulterior”, in limbajul Conventiei), cererea este respinsa. f) Opinia copilului este relevanta intr-o astfel de cauza, chiar daca “acordul” sau “dezacordul” acestuia nu reprezinta una dintre conditiile propriu-zise de admitere a cererii. In concret, cererea poate fi respinsa daca copilul se impotriveste. In conformitete cu textul Conventiei si cu legea romana de punere in aplicare, instanta il va audia in mod obligatoriu pe minor, daca acesta a implinit varsta de 10 ani si, optional, daca este de varsta mai mica, de fiecare data in prezenta unui psiholog, si va tine cont de opinia acestuia in functie de gradul sau de maturitate. 3. Efectul obisnuit al indeplinirii conditiilor Indeplinirea conditiilor mentionate anterior duce la admiterea cererii de rapire, cu unica consecinta a obligativitatii intoarcerii copilului in statul A. Prin urmare, aceasta procedura nu are drept obiectiv sau efect stabilirea unor masuri privitoare la raporturile dintre parinti si copii, precum exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei copilului la unul dintre parinti, felul in care parintii vor tine legatura cu copilul sau modalitatea in care parintii vor contribui la cheltuielile de crestere si educare ale copilului. Pe de alta parte, instanta investita cu o cerere de acest tip solutioneaza automat chestiunea determinarii statului de resedinta obisnuita a copilului, aspect care are relevanta juridica exterioara litigiului propriu-zis. Cu cateva exceptii, statul de resedinta obisnuita a copilului este singurul care are competenta cu privire la stabilirea pe fond a masurilor privitoare la raporturilor dintre parinti si copil. 4. Exceptii Chiar daca instanta de judecata constata indeplinite conditiile anterior amintite, exista anumite situatii in care cererea de rapire este respinsa si, ca atare, este refuzata intoarcerea copilului in statul A. In principiu, este vorba despre doua tipuri de situatii: – Atunci cand intre presupusa rapire internationala, indiferent daca este vorba despre o deplasare sau o neintoarcere, si momentul in care parintele din statul A a demarat procedurile de solicitare a reintoarcerii a trecut mai mult de 1 an, iar minorul s-a adaptat (s-a “integrat in noul sau mediu”, in limbajul Conventiei) in statul B; Asadar, instanta de judecata constata indeplinirea tuturor conditiilor rapirii, inclusiv determina faptul ca statul A este cel de resedinta obisnuita al copilului, dar lipsa de diligenta a parintelui reclamant, coroborata cu imprejurarea ca minorul s-a adaptat in statul B, duce la respingerea cererii. Daca minorul este sau nu adaptat se stabileste printr-o analiza a situatiei de fapt in care acesta se gaseste in statul B. Aceasta analiza, insa, nu echivaleaza cu o evaluare pe fond a interesului superior al copilului de a ramane sau nu alaturi de parintele presupus rapitor. – Atunci cand intoarcerea copilului l-ar plasa pe acesta intr-o situatie inacceptabila (“ca exista un risc grav ca inapoierea copilului sa-l expuna unui pericol fizic sau psihic sau ca in orice alt chip sa-l situeze intr-o situatie intolerabila”, in limbajul Conventiei). Aceasta exceptie se refera la existenta unor motive obiective din cauza carora reintoarcerea copilului si, in esenta, imprejurarea ca acesta ar reincepe sa locuiasca in statul A, ar putea fi periculoasa pentru cresterea si dezvoltarea acestuia. Nici aceasta analiza nu presupune o evaluare a interesului superior al copilului de a ramane sau nu in statul B si, de regula, exclude orice fel de chestiuni legate de modalitatea in care parintii se ingrijesc sau s-ar ingriji in viitor de copil. Cu alte cuvinte, in principiu, aceasta analiza se refara la elemente care sunt exterioare copilului sau parintilor sai. Totusi, nu este exclus ca instanta de judecata sa aiba in vedere si chestiuni care tin de modalitatea de crestere si educare a copiilor. De exemplu, sunt relevante, uneori, situatiile in care parintele reclamant a fost abuziv la adresa copilului. 5. Elemente ale situatiei de fapt si ale situatiei de drept care nu au relevanta intr-o procedura de rapire internationala de minori Daca conditiile exhaustive amintite anterior sunt indeplinite si nu se verifica niciun caz de exceptie, instanta este obigata sa admita cererea. Prin urmare, exista anumite elemente care nu au legatura cu solutionarea unui astfel de caz: – Cetatenia copilului sau a parintilor; – Varsta copilului la momentul presupusei rapiri sau varsta copilului la momentul solutionarii cererii; – Durata de timp pe care copilul a petrecut-o in statul A, prin raportare la durata de timp pe care a petrecut-o in statul B; – Motivul personal (de exemplu, violentele celuilalt parinte la adresa sa, probleme de ordin economic, probleme de adaptare in statul respectiv, s.a.m.d.) pentru care parintele presupus rapitor a ales sa paraseasca statul A alaturi de copil. De asemenea, este importat de subliniat si reiterat faptul ca instanta de judecata nu dispune masuri pe fondul raporturilor parentale si nici nu realizeaza o analiza a interesului superior al copilului. 6. Particularitatile principale ale procedurii de judecata in Romania O cerere de rapire internationala de minori este de competenta de fond a Tribunalului Bucuresti si in recurs a Curtii de Apel Bucuresti. Conditia esentiala pentru ca instantele romane sa fie competente sa solutioneze o astfel de cerere este ca, atat la momentul sesizarii, cat si la momentul solutionarii cauzei, minorul sa se afle pe teritoriul Romaniei. Parintele reclamant poate fi reprezentat in cauza fie de catre un avocat desemnat din oficiu, fie de catre un aparator ales, fie de ambii. Procedura de solutionare nu ar trebui sa depaseasca, teoretic, 6 saptamani de la sesizarea instantei. Din punct de vedere probator, nu sunt admise alte probe decat inscrisurile, cu exceptia situatiei in care instanta de judecata considera ca acestea sunt in mod obligatoriu necesare. Singura cale de atac admisibila este cea a recursului. Nu in ultimul rand, sesizarea instantei cu o astfel de cerere obliga oricare alta instanta sesizata cu o cerere privitoare la minor din statul B sa suspende solutionarea cauzei respective pana la finalizarea dosarului de rapire. Avocat Diana-Iulia Olac Avocat Tudor Becheanu Newsletter JURIDICE.ro ____________________ Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu Politica JURIDICE.ro privind protecţia datelor şi condiţiile procesatorului tehnic de newsletter Privacy Policy [ ] Da, vreau să primesc newsletter JURIDICE.ro (BUTTON) Abonare (BUTTON) [e5n0m9?vd890ed88b3a28c805acc70e1a88fa27c] Aflaţi mai mult despre aspecte generale, Diana-Iulia Olac, efecte, răpirea internaţională de copii, Tudor Becheanu Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro! __________________________________________________________________ JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free Newsletter JURIDICE.ro Youtube JURIDICE.ro Instagram JURIDICE.ro Facebook JURIDICE.ro LinkedIn JURIDICE.ro [UNBR-just-access.jpg] __________________________________________________________________ Lasă un răspuns Anulează răspunsul Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu. Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. * [ZABRAUTANU-ASOCIATII.png] VLAD CENUSE & ASOCIATII [SAVESCU-ASOCIATII-2019.jpg] STOICA & Asociatii [ZRVP-2019-V.gif] [TZA_LOGO_2019.jpg] MOLOMAN LAZAR & ASOCIATII [SCHOENHERR-2018.jpg] CRAZNIC JURIDICE.ro Professionals Andrei SĂVESCU Dr. Andrei SĂVESCU Avocat Gabriel Nicolae VOINESCU Gabriel Nicolae VOINESCU Avocat Ofelia DOBRA Ofelia DOBRA Executor judecătoresc Andreea COMAN Andreea COMAN Avocat Radu SLĂVOIU Dr. Radu SLĂVOIU Avocat Alexandru OL#258;NESCU Alexandru OLĂNESCU Avocat Casandra RADU Casandra RADU Avocat Dr. Teodor MANEA Dr. Teodor MANEA Procuror Camelia SUTIMAN Camelia SUTIMAN Procuror Norel Laurenţiu NEAGU Norel Laurenţiu NEAGU Conferenţiar universitar Elena HACH Elena HACH Procuror Ion ILIE-IORDĂCHESCU Ion ILIE-IORDĂCHESCU Avocat Luminita DANILA Luminiţa DĂNILĂ Avocat Marius VOINEAG Marius VOINEAG Procuror Emilian MEIU Emilian MEIU Judecător Cristian BĂLAN Cristian BĂLAN Judecător Ovidiu PREDESCU Dr. Ovidiu PREDESCU Profesor universitar Irina-Ioana KUGLAY Irina-Ioana KUGLAY Procuror Silviu OANA Silviu OANĂ Executor judecătoresc Elena IORDAN Elena IORDAN Avocat Dr. Florin STRETEANU Dr. Florin STRETEANU Profesor universitar Alexandra LĂNCRĂJAN Alexandra LĂNCRĂJAN Procuror Dr. Anastasiu CRIŞU Dr. Anastasiu CRIŞU Profesor universitar Bianca PANTEA Bianca PANTEA Avocat Ştefania STOICA Ştefania STOICA Avocat Robert ROŞU Robert ROŞU Avocat Dr. Rodica Aida Dr. Rodica Aida POPA Judecător Daniel UDRESCU Daniel UDRESCU Expert contabil Răzvan CONSTANDACHE Răzvan CONSTANDACHE Procuror Alexandra-Mihaela ŞINC Alexandra-Mihaela ŞINC Procuror Dr. Cristina ROTARU-RADU Dr. Cristina ROTARU-RADU Judecător Georgina BODORONCEA Georgina BODORONCEA Procuror Augustin ZĂBRĂUŢANU Augustin ZĂBRĂUŢANU Avocat Mihai HOTCA Dr. Mihai HOTCA Avocat ANDREI LAZĂR ANDREI LAZĂR Avocat Dr. Daniel GRĂDINARU Dr. Daniel GRĂDINARU Judecător Eliza Ene CORBEANU Eliza Ene CORBEANU Avocat Forin MIRCEA Florin MIRCEA Avocat Flavius-Cosmin CRÂZNIC Flavius-Cosmin CRÂZNIC Avocat Mihai MAREŞ Dr. Mihai MAREŞ Avocat Dan LUPAŞCU Prof. univ. dr. Dan LUPAŞCU Avocat Octavian POPESCU octavian POPESCU Avocat Ionuţ ŞERBAN Ionuţ ŞERBAN Avocat Gabriel ALBU Gabriel ALBU Avocat Andrei Viorel IUGAN Andrei Viorel IUGAN Judecător George MOLOMAN George MOLOMAN Avocat Victor HĂBĂŞESCU Victor HĂBĂŞESCU Avocat Carmen STOICA Carmen STOICA Avocat Claudia JDERU Claudia JDERU Judecător Valerian CIOCLEI Dr. Valerian CIOCLEI Profesor universitar Flavius-Cosmin CRÂZNIC Flavius-Cosmin CRÂZNIC Avocat Dr. Radu CHIRIŢĂ Dr. Radu CHIRIŢĂ Avocat Petruţ CIOBANU Dr. Petruţ CIOBANU Avocat Dr. Camelia BOGDAN Dr. Camelia BOGDAN Judecător [Lawyers-Week.jpg] [Cariere-luptatori.jpg] Newsletter JURIDICE SELECTED Newsletter Cariere Newsletter Evenimente Și acest website folosește cookies (detalii aici). Dacă nu sunteți de acord, părăsiți website-ul sau dezactivați cookies.Am înțeles, închide acest mesaj Dezactivează cookies Cookies Policy (BUTTON) Necesare Întotdeauna activate © 2004-2020 JURIDICE Privacy & Cookies ANPC ⁞ SOL Politica ⁞ Utilizare ⁞ Publicare Abonamente Newsletter Despre noi Contact Articole Revista de note şi studii juridice (RNSJ) ESSENTIALS Studii Opinii Interviuri Povestim cărţi Jurisprudenţă Curtea Europeană a Drepturilor Omului Curtea de Justiţie a Uniunii Europene Curtea Constituţională a României Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Jurisprudenţa curentă ÎCCJ Dezlegarea unor chestiuni de drept Recurs în interesul legii Curţi de apel Tribunale Judecătorii Noutăţi legislative Proiecte legislative Monitorul Oficial al României Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Business Achiziţii publice Afaceri transfrontaliere Asigurări Banking Comercial Concurenţă Construcţii Corporate Cyberlaw Drept civil Energie Fiscalitate Fuziuni & Achiziţii Gambling Health & Pharma Infrastructură Insolvenţă Media & publicitate Piaţa de capital Proprietate intelectuală Telecom Litigation Arbitraj Contencios administrativ Contravenţii Drept penal Mediere Procedură civilă Recuperare creanţe Protective Data protection Dreptul familiei Dreptul muncii Dreptul sportului Protecţia consumatorilor Protecţia mediului Materii principale Cyberlaw Dreptul Uniunii Europene Drept constituţional Drept civil Procedură civilă Drept penal Dreptul muncii Secţiuni speciale Asigurări pentru avocaţi Cariere juridice Cărţi juridice Conferinţe juridice Dezbateri juridice Evenimente juridice Grile juridice Lawyers Week Profesionişti Barouri Internaţional Jurisprudenţă inedită CITR Legal Days Life Notariat Reviste juridice Sistemul judiciar Universitaria Proiecte susţinute Citate juridice JURIDICE MOLDOVA